Category Archives: I’m a Traveler Baby (So Why Don’t You Kill Me)

Aventura mea de dragoste cu Carolina A.

20 de minute şi doua ţigări mai târziu, eram in maşina, într-o formulă de 5 oameni, o perină şi muzică. Către Alba Iulia deci, fara plan, dar cu omul nostru de încredere acolo, pe teren, cu program. Omul nostru din Alba Iulia, gen.
Aşadar, nu putea fi decât de bine.
Faţă de ultima oară în Alba Iulia, de data asta eram aproape convinsă că o să-i supravieţuiesc vremii. Declar cu mâna pe inimă că  sâmbătă, 31 august, 2013, la ora 14:00, la poarta III din Alba Carolina, a fost vremea perfecta pentru luat pranzul la terasă şi plimbat prin cetate. Pentru cine a fost acolo să ştie ca a fost un norocos. Vremea perfectă, rar concept!
Dat fiind faptul că am mers totusi pentru Festivalul Vechii Dileme, am ajuns la conferinţa „“Identitati locale si identitate europeana”, cu Eric Maurice, Iulia Badea Gueritee, Dan Ciolos, Luca Niculescu si moderata de Cristian Ghinea. Eu încă mai diger informaţii, noi si vechi, aşa nu voi opina  in legatură cu subiectele ridicate şi nici cu „locurile comune” abordate. De altfel, foarte comune pe durata conferinţe. Aşadar, fiecare a laut ce a vrut de acolo.
Mai pe la apus, aşa, în aer liber, o uşoară comedie placută. Love Building, cu Dragos Bucur, Dorian Boguta şi Alexandru Papadopol, aflat chiar în primul rând, dragul de el. Filmul parca ar fi pus ceva întrebări, parca n-ar fi pus. Este, aşa cum a şi fost prezentat, o comedie. Draguţa, comodă, cu ceva linii subliniate, facută cu studenţi ai cursurilor de actorie. A urmat „Secvenţe”, dar, pe considerente de frig, a fost abandonat pe la jumatate.
Apoi concerte, concerte, concerte. Vizionate, in cea mai mare parte, de pe fereastra cafenelei Carolina, din faţa băuturilor fierbinţi şi a oamenilor vechi, dar noi.
Din motive de vin de Jidvei, seara s-a incheiat placut, cu discuţii, mustrari pe vină de Cluj, vise cu Chile si Argentina.
In ultima zi de cetăţuit a avut loc dezbaterea „Despre neajunsurile de a fi nou”. Dezbaterea, cu o formă, mai degrabă, de conferinţă, cu Dan C. Mihailescu Si H.R. Patapievici( care, vreau să cred, când era cu Iphone-ul in mână, îşi dădea, de fapt, check in). Doi oameni diferiţi, fundamental asemănători. Da, am învaţat multe. Am ascultat, am aflat, am contrazis, am aprobat, am plecat cu tamplele zvâcnindu-mi. Am notat pe carneţele adunate de prin jur şi mi-am uitat gandurile in Alba Iulia, pe carneţele străine.
Am întârziat la proiecţia scurtmetrajelor, astfel că, atunci când am intrat în Palatul Principilor, Cristina era ghemuita sub masă. Cristina, personaj principal al scurtmetrajului „În acvariu”. M-am ingrozit la „Pastila fericirii” şi am ţinut o micuţă revoluţie, interioară, una scurtă, de 10 minute, alaturi de Mimi Brănescu, în „Betoniera”.
A urmat apoi Fanfare Ciocârlia. Şi ce fanfară! Şi ce saxofon! Şi ce am dansat! Şi cu ei, şi fără ei. Şi în faţa scenei, şi pe stradăzile din jurul pieţei. Şi ce roşu şi ce vesel totul! M-am desparţit atunci, de faţa cu Fanfare Ciocârlia, de faţa cu roşul lor si cu ritmurile alea balcanico-ţigănesco-ciocârleşti de omul meu din Alba Iulia, om care nu ştie cat de Xanax poate sa-mi fie uneori.
Ca fapt divers, pe drum spre Timişoara am vazut probabil cea mai frumoasă atitudine a şoferului faţă cu amenda.

Advertisements

Leave a comment

Filed under I'm a Traveler Baby (So Why Don't You Kill Me)